Cap. I - Filosofia
3. LUCIAN BLAGA - DESPRE CONSTIINTA FILOSOFICA
B este creatorul unui sistem fiosofic de constructie speculativa si metaforica in centrul careia se afla notiunea de mister. Misterul constituie nota definitorie a existentei umane. Misterele invaluie existanta si constituie un stimul si o frana a cunoasterii omenesti. Prin F, omul nazuieste spre revelarea misterului, dar 'cenzura transcendenta' asezata de 'Marele Anonim' intre el si omenire impiedica cunoasterea esentei existentei.
B priveste F ca o 'viziune' subiectiva asupra lumii (prin comparatie cu genul speculativ rationaliste al lui Platon, Spinoza.).
Pt B F constituie un domeniu autonom fata de celelalte discipline. F detine intuitii asupra tot ceea e este, orizonturice-i asigura F un raport privilegiat cu lumea fata de celelalte stiinte.
F este urmata de o constiinta filosofica. In constiinta filosofica, F se intoarce cantr-un act reflexiv asupra continutului sau.
'Constiinta filosofica' este atunci cand ia fiinta un produs de suprema veghe a omului. In 'constiinta filosofica, F prinde stire de sine'.
luni, 12 ianuarie 2004
duminică, 11 ianuarie 2004
Cap. I - Filosofia - 2. Baruch SPINOZA - ETICA
Cap. I - Filosofia
2. Baruch SPINOZA - ETICA
SPINOZA repune problema concretizata in intrebarea 'ce este?' afirmandu-si conceptia conform careia cunoasterea filosofiei asigura libertatea si fericirea omului.
Filosofia lui Spinoza oglindeste avantul stiintelor naturii si a contribuit la fundamentarea filosofica materialista a acestora.
Spinoza - in univers nu exista decat o singura substanta, absolut infinita, pe care o numeste Dumnezeu '"Deus sive Natura" ("God or Nature") si care isi are propria cauza "Causa sui'. Daca dupa Spinoza, Dumnezeu e identic cu lumea, atunci tot ce exista se supune naturii necesare a lui Dumnezeu. Necesitatea inseamna absenta Libertatii, insa pentru Spinoza necesitatea poate fi convertita in Libertate printro intelegere adecvata a legilor necesare, prin constientizarea constrangerilor si controlarea lor. Iar acest lucru se poate prin Filosofie, prin contemplarea naturii lui Dumnezeu, constientizarea naturii necesare, deci numai prin F se poate ajunge la L.
Filosofia este calea convertirii necesitatii in L.
Filosofia este iubirea intelectuala a sufletului fara de D; o cercetare a divinitatii prin esenta sufletului omenesc => accesul la accesul la F sau la iubirea intelectuala fara de D este posedarea L si garantiei nemuririi sufletului, fericirii.
Deci pentru Spinoza solutia consta in contemplarea naturii vesnice a lui D, cunoasterea rationala prin intermediul F care converteste necesitatea in L, in speta, Spinoza intelege prin F calea rationala catre L.
Spinoza adopta stilul filosofiei continentale formuland o conceptie speculativ rationala asupra lumii si cunoasterii lumii prin F.
2. Baruch SPINOZA - ETICA
SPINOZA repune problema concretizata in intrebarea 'ce este?' afirmandu-si conceptia conform careia cunoasterea filosofiei asigura libertatea si fericirea omului.
Filosofia lui Spinoza oglindeste avantul stiintelor naturii si a contribuit la fundamentarea filosofica materialista a acestora.
Spinoza - in univers nu exista decat o singura substanta, absolut infinita, pe care o numeste Dumnezeu '"Deus sive Natura" ("God or Nature") si care isi are propria cauza "Causa sui'. Daca dupa Spinoza, Dumnezeu e identic cu lumea, atunci tot ce exista se supune naturii necesare a lui Dumnezeu. Necesitatea inseamna absenta Libertatii, insa pentru Spinoza necesitatea poate fi convertita in Libertate printro intelegere adecvata a legilor necesare, prin constientizarea constrangerilor si controlarea lor. Iar acest lucru se poate prin Filosofie, prin contemplarea naturii lui Dumnezeu, constientizarea naturii necesare, deci numai prin F se poate ajunge la L.
Filosofia este calea convertirii necesitatii in L.
Filosofia este iubirea intelectuala a sufletului fara de D; o cercetare a divinitatii prin esenta sufletului omenesc => accesul la accesul la F sau la iubirea intelectuala fara de D este posedarea L si garantiei nemuririi sufletului, fericirii.
Deci pentru Spinoza solutia consta in contemplarea naturii vesnice a lui D, cunoasterea rationala prin intermediul F care converteste necesitatea in L, in speta, Spinoza intelege prin F calea rationala catre L.
Spinoza adopta stilul filosofiei continentale formuland o conceptie speculativ rationala asupra lumii si cunoasterii lumii prin F.
vineri, 9 ianuarie 2004
Cap. I - Filosofia - 1. PLATON - REPUBLICA
Meta-filosofia - orizont de reflectie in care sunt abordate si solutionate intrebari privind obiectul filosofiei, problematica, functiile dar si inceputul si originile ei.
Ce este filosofia? - inca din Antichitate filosofii s-au oprit asupra acestei intrebari; etimologia cuvantului "filosofie" duce la un posibil raspuns: in greaca veche "philosophia" inseamna iubire de intelepciune; este calea pe care trebuie sa o urmeze gandirea pentru a ajunge la cunoastere. Filosofia este cunoasterea de dragul cunoasterii, cunoasterea dezinteresata. Astfel, filosofia devine un mod de a trai si determina caracterul uman.
Problemele abordate in filosofie, in speta despre sensul, rostul, ce este filosofia, au fost si raman teren pentru controverse, a.i. in filosofie exista orientari, scoli, curente, fiecare promovand o anumita conceptie.
PLATON adopta genul de filosofie speculativa rationala creand filosofia idealist obiectiva a Ideilor sau Formelor (eidos). Potrivit teoriei adevarata Realitate (aletheia) o constituie Ideile, esente suprasensibile, imuabile, ce fac parte dintr-o lume aflata in afara timpului si spatiului, dominate de un principiu suprem de natura divina - Ideea de bine.
Filosofia speculativa numeste cunoasterea obtinuta prin intuitie contemplatie, meditatie si este rationalista - respinge adevarul cunoasterii senzoriale.
Pentru Platon actul de a filosoa (uimirea si contemplatia) reprezinta o orientare a omului catre esenta sa. Filosofia - parte constitutiva a formarii vietii si caraterului umanș urmarea filosofiei devine o educatie a firii umane (paideia). Sufletul prin filosofie e eliberat catre cunoastere. Filosofia este calea privilegiata a sufletului de a accede la inteligibil.
Platon compara filosofia cu eliberarea privirii catre soare sau a cunoasterii catre inteligibil (ex. mitul pesterii).
Filosofia nu este scop in sine, ci mijloc, cale catre cunoastere. Filosofia este dupa Platon o 'arta a rasucirii': dinspre devenire, simturi, catre ceea-ce-este; suisul sufletului catre locul inteligibilului.
In gandirea greceasca filosofia se naste din uimiea si contemplatia asupra realitatii. Pentru Platon solutia consta in alegerea caii luminate, cunoasterea rationala a lumii, a ceea-ce-este, caci exista doua modalitati de a trai: in nestiinta - intuneri, amestecul falsitatii cu aparenta sare in lumina prin filosofie.
Metoda cunoasterii "Ideilor" era pentru Platon dialectica, miscarea gandirii de la notiunile particulare la cele generale si invers.
Prin teoria stiintei ca doctrina a universalului Platon a influentat gandirea stiintifica ulterioara. sub influenta lui Heraclit, chiar depasindu-l, Platon elaboreaza in forma idealista importante idei dialectice.
Filosofia platonica a influentat si inspirat unele curente idealiste contemporane : fenomenologia, personalismul
Pentru a-si promova teoria Ideilor, Platon adopta stilul filosofiei continentale: numeste indirect metafizica, fenomenologia, existentialismul, are ca model stiinta a priori (deducerea teoremelor din axiomele date). Are ca temei adevaruri despre natura umana, lume, existenta din care deduce prin ratiunea speculativa un sistem coerent de idei.
Ce este filosofia? - inca din Antichitate filosofii s-au oprit asupra acestei intrebari; etimologia cuvantului "filosofie" duce la un posibil raspuns: in greaca veche "philosophia" inseamna iubire de intelepciune; este calea pe care trebuie sa o urmeze gandirea pentru a ajunge la cunoastere. Filosofia este cunoasterea de dragul cunoasterii, cunoasterea dezinteresata. Astfel, filosofia devine un mod de a trai si determina caracterul uman.
Problemele abordate in filosofie, in speta despre sensul, rostul, ce este filosofia, au fost si raman teren pentru controverse, a.i. in filosofie exista orientari, scoli, curente, fiecare promovand o anumita conceptie.
PLATON adopta genul de filosofie speculativa rationala creand filosofia idealist obiectiva a Ideilor sau Formelor (eidos). Potrivit teoriei adevarata Realitate (aletheia) o constituie Ideile, esente suprasensibile, imuabile, ce fac parte dintr-o lume aflata in afara timpului si spatiului, dominate de un principiu suprem de natura divina - Ideea de bine.
Filosofia speculativa numeste cunoasterea obtinuta prin intuitie contemplatie, meditatie si este rationalista - respinge adevarul cunoasterii senzoriale.
Pentru Platon actul de a filosoa (uimirea si contemplatia) reprezinta o orientare a omului catre esenta sa. Filosofia - parte constitutiva a formarii vietii si caraterului umanș urmarea filosofiei devine o educatie a firii umane (paideia). Sufletul prin filosofie e eliberat catre cunoastere. Filosofia este calea privilegiata a sufletului de a accede la inteligibil.
Platon compara filosofia cu eliberarea privirii catre soare sau a cunoasterii catre inteligibil (ex. mitul pesterii).
Filosofia nu este scop in sine, ci mijloc, cale catre cunoastere. Filosofia este dupa Platon o 'arta a rasucirii': dinspre devenire, simturi, catre ceea-ce-este; suisul sufletului catre locul inteligibilului.
In gandirea greceasca filosofia se naste din uimiea si contemplatia asupra realitatii. Pentru Platon solutia consta in alegerea caii luminate, cunoasterea rationala a lumii, a ceea-ce-este, caci exista doua modalitati de a trai: in nestiinta - intuneri, amestecul falsitatii cu aparenta sare in lumina prin filosofie.
Metoda cunoasterii "Ideilor" era pentru Platon dialectica, miscarea gandirii de la notiunile particulare la cele generale si invers.
Prin teoria stiintei ca doctrina a universalului Platon a influentat gandirea stiintifica ulterioara. sub influenta lui Heraclit, chiar depasindu-l, Platon elaboreaza in forma idealista importante idei dialectice.
Filosofia platonica a influentat si inspirat unele curente idealiste contemporane : fenomenologia, personalismul
Pentru a-si promova teoria Ideilor, Platon adopta stilul filosofiei continentale: numeste indirect metafizica, fenomenologia, existentialismul, are ca model stiinta a priori (deducerea teoremelor din axiomele date). Are ca temei adevaruri despre natura umana, lume, existenta din care deduce prin ratiunea speculativa un sistem coerent de idei.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)